Psalmul se regăsește în muzica creștină veche a catedralelor. Cea mai bună muzică de relaxare, cântarea de psalmi poate vindeca depresia si insomnia, elibera de stres și anxietate. Benefică pentru copii, aducând liniștire, seninătate, somn. Psalmii au fost scriși acum 3000 de ani de împăratul David, având puterea de a alunga răul si boala, împăcandu-i pe oameni cu Dumnezeu, învățându-i rugăciunea (Biblia, Cartea psalmilor)
La început, cântările creștine se intonau în biserică de către toți credincioșii, fără acompaniament instrumental. În mănăstire, în primele secole de creștinism, psalmii se recitau îndeosebi. Muzica bisericească veche (psalmodia) s-a păstrat cel mai bine în cântările creștin-ortodoxe de astăzi.
Psalmul, ca și acatistul, paraclisul, unele pricesne, se numara printre cele mai populare cântări bisericesti. Psalmii se regăsesc în Sfintele Slujbe: Sfanta Liturghie, Vecernia și Utrenia, dar și în rugăciunea de dimineață și seară, cunoscute de orice creștin. Psalmii se pot citi și direct din Psaltire, grupați în catisme.
Muzica bisericească este binefăcătoare pentru suflet și minte, sporind puterea de concentrare și învățare (studiu). În același timp constituie un tratament benefic si terapie de vindecare pentru bolnavi care suferă de boli psihice si sufletesti, fobii, panică, frică. Poate fi potrivită ca muzică pentru copii sau bebeluși, aducand linistire si somn, asemănător unor cântece de leagăn și mai mult decât acestea.
Psalmul 44 (La Râul Babilonului) a fost descifrat dupa manuscrise din secolul al XIV-lea. Au fost eliminate anumite melisme, păstrandu-se linia melodică de bază.
Imprimarea audio are caracter orientativ și este o reconstrucție sonoră, pornind de la transcrierea vechilor neume. Nu reprezintă nicidecum singura variantă posibilă de interpretare a vechii partituri in notație mediobizantină.
Pentru acompaniament s-a folosit isonul dublu. Înregistrarea răspunsurilor aliluiatice si isonul s-au făcut cu un cor virtual, realizat prin semplarea unui cor profesionist, unul din cele mai bune existente în prezent.
Prin mixaj și masterizare audio s-a urmărit spațializarea sonoră de tip 3D, reconstituind experiența auditivă specifică unei catedrale (perceptibilă in căști).
Muzica psaltică este cea mai melodioasă dintre toate genurile muzicale. Însăși noțiunea de "melodie" a apărut acum 1500 de ani in spațiul ortodox de limbă greacă, melos (meli = miere) + oda (cântare), cântare ca mierea. Marii compozitori erau denumiți melozi (Sf. Roman Melodul) și melurgi. În marile catedrale această muzică era interpretată de coruri profesioniste.
Pentru a fi apreciată la adevărata ei valoare, muzica bisericească este nevoie să fie reprodusă, mixată și masterizată în mod profesionist, corespunzător cu standardele audio actuale, putând înlocui cu succes asa numita muzică de relaxare, de inspirație necreștină dar și alte genuri asemănătoare.
Muzica creștină veche stă la originea majoritații genurilor muzicale religioase și culte din Europa dar și din alte locuri și este important să fie descifrată și studiată.
Picturile din videoclip aparțin celor mai importanti pictori creștini: Panselinos, Rubliov, Teofan Grecul, Teofan Cretanul etc și zugrăvesc în cel mai inspirat mod chipul evanghelic al Domnului Iisus Hristos.
Lăsați un comentariu cu impresiile și sugestiile voastre, click LIKE dacă v-a plăcut. Promovați muzica creștină, ajutând astfel și pe alții care nu o cunosc, să se bucure de ea. Click SUBSCRIBE, pentru a fi înștiințați de alte înregistrări și pentru a ajuta la creșterea vizibilității acestui canal. Difuzati link-ul.
Ioan Usca/Ioan Traia - Comentarii la Psalmul 134
„Psalmul acesta şi cel următor alcătuiesc Polieleul ce se cântă la utrenia praznicelor împărăteşti şi a unor sfinţi mai însemnaţi. De obicei, se cântă versetele 1, 5, 13 şi 21 din Psalmul 134 şi 1, 12, 24 şi 26 din Psalmul 135”[1]. „Psalmul este alcătuit din fragmente împrumutate din alţi psalmi: 112 (v. 1), 133 (v. 2), 135 (vv. 1, 8, 10), 70 (v. 19), 113 (vv. 6, 15-21a). Psalmul povesteşte mai ales minunile Exodului, despre care Ilarie observă că simbolizează tot ce a făcut Dumnezeu pentru mântuirea omului. Toate categoriile de credincioşi sunt chemate să aducă laudă Dumnezeului creator şi mântuitor, respingând orice idolatrie”[2].
1: Lăudaţi numele Domnului,
lăudaţi-L, voi, slugi, pe Domnul,
2: voi, cei ce staţi în casa Domnului,
în curţile casei Dumnezeului nostru.
3: Lăudaţi-L pe Domnul, că este bun,
cântaţi numelui Său, că este bun;
La al doilea stih, SEP 4 traduce frumos, în loc de bun: „Textul Masoretic are plăcut/încântător. Ioan Gură de Aur spune că faptul de a-I cânta lui Dumnezeu e în sine şi folositor şi plăcut: cântecul religios înalţă sufletul, îl învaţă sau îi aminteşte adevărurile mântuirii şi scopul ultim. Melodia e o plăcere şi omul care Îi cântă lui Dumnezeu dobândeşte
continuare
anausca.wordpress.com/2010/11...